Un oraș mare te consumă. Te mestecă pe îndelete până te înghite pe de-a întregul. Te aruncă de colo-colo, în șuvoiul evenimentelor cotidiene, de ajungi să crezi că un pic de liniște te-ar ucide. Că o să te topești de dorul zumzetului orașului, de mirosul de țeavă de eșapament, de neobositele claxoane și de frenezia cu care curge timpul în oceanul cenușiu al betoanelor ce-ți compun universul urban.